In procesul de promovare, am rugat clientii care stiu ca au avut rezultate in procesul de insotire coaching sistemic sau terapie sa imi ofere feedback.
Doar că eram într-o perioadă a vieții mele când mi se părea că nimic nu are rost sau sens, aveam probleme de sănătate, probleme la job, probleme emoționale, eram un fel de shaorma cu de toate, dar toate rele. După un alt episod de atac de panica și încă o perioadă de gânduri care mai de care mai „pozitive”, m-am dus. Când m-am întors acasă, ai mei s-au uitat la mine și m-au întrebat când mă mai duc. Nu înțelegeam întrebarea și am întrebat de ce, iar răspunsul a fost „pentru ca ai venit râzând, iar tu nu ai mai râs așa de ani de zile.” Atunci am înțeles cam ce a făcut Gabriela cu mine în cele 4 ore. Au mai urmat câteva ședințe 1 la 1, iar apoi m-am dus la ea la cursuri. Nu eram fanul cursurilor, ideea de a sta pe un scaun și de a lua notițe, nu m-a încântat niciodată. Doar că și aici m-am înșelat! Cursurile au fost super interactive, interesante, iar scaunul și agenda, rar au fost atinse. Am constatat că am lucrat mai mult decât în ședințele de 1 la 1 și că povestea fiecărui participant la curs era și povestea mea. Că fiecare emoție trăită de alt coleg de curs, venea să-mi vindece și mie traumele, fricile, grijile, insecuritățile. Mi-am dat seama cât de mult poate face un lucru în echipă. Am reînvățat să-mi ascult intuiția, să am încredere, să-mi dau crezare și să aștept. Gabriela a știut ce are nevoie fiecare om din cei care au venit la curs. Chiar dacă nouă ni se părea ciudat, dubios sau complet lipsit de sens uneori. Temele abordate, meditațiile, exercițiile, interacțiunea între noi și modul de lucru, m-au făcut să înțeleg de unde am anumite frici, temeri, traume, dar și cum pot să le gestionez și să trec prin ele, nu peste ele. Dacă ne-am fi cunoscut înainte de Gabriela, ați fi văzut o persoană frustrată, nervoasă, iritată de orice, întotdeauna având dreptate, dar după Gabriela sunt exact ca în bancul cu înțeleptul:
Maestre, care e secretul fericirii?
Să nu te contrazici cu proști!
Nu cred, maestre!
Așa e, ai dreptate!
Nu spun că am ajuns la nirvana și nici că sunt vreun Dalai Lama, dar mi-am găsit echilibrul. Ceea ce pentru mine este priceless.
Nu mai am atacurile de panică, sănătatea e ok, m-am apucat de sport, am răbdare, ascult, nu mai am așteptări, lucrurile la job merg foarte bine, totul în jurul meu s-a aliniat.
Mi-am dat seama că am făcut bine ce am făcut atunci când am făcut meditațiile cu Gabriela, iar într-una din zile mă suna mama. Și vorbind cu ea începe să-mi povestească niște trăiri pe care le avea si nu înțelegea de unde. Eu rămân cu gura căscată și îi spun că prin ce trece ea, treceam eu la meditațiile Gabrielei. Am înțeles atunci că ce lucram eu și vindecam la mine, se vindeca în transgenerațional.
Am zis wow! Ce tare!! Însă habar nu aveam ce urma să se întâmple. La finalul serilor de meditație, după câteva zile, mamei ii apar pe piele tot felul de iritații până când au ajuns să semene cu o arsură de gradul 3. Deși eram speriată și eu și ea, știam amândouă că nu e ceva grav, însă am ales să mergem la urgență. Am stat o noapte întreagă cu mama să îi facă tot felul de teste. Nu a ieșit nimic. Au internat-o și au ținut-o 10 zile, iar în fiecare zi îi luau analizele. Nimic! În timp ce era internată și-a adus aminte de un vis avut înainte cu o seară să îi apară erupția. Își visase o mătușă decedată de câțiva zeci de ani care îi spunea că nu are ce să mai caute acolo, iar mama nu înțelegea ce a vrut să îi zică.
Ăla a fost momentul în care și eu și ea am înțeles că s-a vindecat ceva din transgenerațional. Toate meditațiile și exercițiile își făcuseră treaba.
Pentru mine, Gabriela a ridicat un văl, care era destul de gros, de fapt, o prelată.
Să nu ai impresia că este un terapeut clasic, la care vii și te așezi pe canapea și-ți spui problemele în timp ce te uiți intr-un punct fix, iar ea stă și notează în agenda ei, cumințică într-un colț, și din când în când auzi „mda”, „și de ce crezi asta?”, „hai, mai spune!”, nope! E total atipică și merge pe punct ochit, punct lovit! Te ancorează înapoi în realitate în doi timpi și trei mișcări. Contează doar să vrei să-ți fie bine!
Dacă n-aș fi crezut în ea și n-aș fi văzut rezultatele altora, apoi ale mele, nu aș fi venit la cursurile ei și nici n-aș fi recomandat-o și altor prieteni.
Abia aștept cursurile din iulie și august!
Îți mulțumesc și sunt recunoscătoare că te am în viața mea și că m-ai ajutat să mă ridic când eram pe fundul gropii!”
2. „Dragă Gabriela!
Îți mulțumesc mult pentru ședințele de terapie oferite, pentru că în urma darurilor pe care le deții, ai reușit să mă eliberezi de frica de a vorbi în public și frica de a sta cu mine în meditație. Îți împărtășesc cu mare bucurie că am fost în două contexte în care am fost nevoită să vorbesc în public și m-am descurcat foarte bine. Mi-a plăcut de mine că am reușit să transmit ce aveam de spus, iar publicul a fost impresionat, a râs cu mine și la final am fost aplaudată. Te îmbrățișez cu drag!”
3.„Lucram de două luni la un proiect, poate cel mai greu din viața mea de până acum, și slavă Domnului, n-au fost puține în aproape 30 de ani. Se acumulase oboseală, frustrare și mai ales presiunea deadline-ului. Eram disperată, la propriu!
Îi dau mesaj Gabrielei și îi spun în două cuvinte că am nevoie de ajutor.
Habar n-aveam ce fel de ajutor, dar simțeam că trebuie să-i cer asta.
Nu trece mult și îmi răspunde: *Ești împrăștiată în formal, departe de esență. Nici nu te-ai apucat de lucrare!!!*
Pentru o fracțiune de secundă, am avut un șoc! Bate câmpii, n-are cum!!! Dar dacă…
Mi-am zis în gând: închide ochii și respiră adânc!
Când am deschis ochii, privirea mi s-a oprit pe singurul lucru pe care-l aveam sub nasul meu și pe care nu-l aprofundasem suficient, o carte profesională.
Instantaneu s-a făcut click-ul.
Era ca și cum n-avusesem, timp de două luni, o ceață mentală care începea să se disipe în timp ce citeam. Era de parcă prinsesem aripi!
Pe măsură ce înaintam, îi scriam Gabrielei, fără să intru în detalii. Doar atât: am nevoie de tine!
Răspunsul ei era acurat, scurt și concludent. Lucrurile deveneau din ce în ce mai clare, mai așezate, curgeau lin, pentru că o simțeam cumva acolo, lângă mine, până la final, cu totul. Era ca un bec care-mi lumina calea, în noapte.
Am finalizat proiectul, dincolo de faptul că a fost la timp, a fost și inovativ.
Nici nu știu dacă aș putea găsi vreodată un cuvânt sau o expresie care să descrie cât de recunoscătoare îți sunt, Gabriela.
Nu știu ce faci, dar faci să se întâmple lucrurile care trebuie și asta e suficient! Faci imposibilul, POSIBIL!”
Exemplul l-am dat pentru că această clientă dragă
4. „În urma webinarului susținut de Gabriela joia trecută („Jobul actual sau profesia ideala,integrarea partilor de suflet”), am avut o mare conștientizare: purtam în mine o vinovăție.. mare, mare.. o tot învârteam, tot găseam diverse vini, dar nu o găseam pe cea adevărată.
Iar Gabriela mă dispera uneori cu întrebarea: „Ce tot faci cu atâția consultanți? Cât mai vrei să plătești pentru lucrurile pe care le știi deja?
Iar eu nu și nu… acum am înțeles de ce aveam nevoie de aceste „consultații”, ca să îmi dau seama că vina mare pe care o port este de fapt a tatălui meu, care nu și-a putut salva copilul, deși a plătit la consultații cu tot ce avea, ba a mai și împrumutat, a rămas și fără copil și dator. Așa că inconștient aveam nevoie de aceste „consultații” să îmi vindec business-ul (partea din mine pe care o am acolo) și da, aș fi dat orice și oricît să îl salvez.
Și după acel minunat webinar, în care am echilibrat dinamica locului, schimbului și timpului, văd cum poziționarea conform acestor dinamici îmi aduce claritate și ușurință, să dezvolt, nu să salvez.
Multumesc, Gabriela!”
5. „În urmă cu 2 ani am apelat la Gabriela în cel mai dificil moment al vieții mele, ciudat mi s-a părut atunci că eu ceream tot timpul soluții, dar ea mă lăsa să-mi găsesc singură calea și deși când punea paie pe foc juram că nu mai continui, mă simțeam totuși susținută.
Cel mai dramatic cuvânt cu litera “d” DIVORT, mai rău decât cuvântul “deces” la care poate te-ai gândit – mi-a luat un an de zile să îl pot pronunța, mult mai mult timp să realizez că aceasta va fi noua mea realitate. Aș fi conceput boala sau moarte dar nu divorț, părea din altă lume.
La prima ședință, Gabriela mi-a spus că am foarte mare putere și dacă mi-am propus așa de clar să mor, se va întâmpla cât de curând.
Pare melodramatic dar asta simțeam, alesesem auto-distrugerea, picioarele mi-erau tot timpul reci până la jumătatea gambei nu le mai simțeam, ajunsesem să le acopar cu o pernă mare noaptea dar erau într-o stare permanentă de amorțeală… cu 3 copii care trebuiau îngrijiți și susținuți, eu mai mult zăceam.
Pare ireal, însă până nu simți o asemenea durere este doar o poveste; depresie e puțin spus, mergeam cocoșată și părea că am 80 de ani, deși nu împlinisem 40.
La 2 luni după eram în afara pericolului și începeam o nouă etapă:
Negocierea divorțului a fost o adevărată probă de foc, să fii încă îndrăgostit, să accepți ruptura și în același timp să-ți aperi drepturile ca și când negociezi o afacere cu un străin care nu va ezita să te ruineze dacă-i permiți, asta însemna să renunț la vastitatea iluziei în care m-am îmbălsămat mai bine de 20 de ani.
Când credeam că am nevoie să URĂSC cât mai mult ca să mă pot desprinde, ciudat Gabriela mi-a schimbat perspectiva cu o teorie care pare bună pe facebook “DOAR IUBEȘTE” însă am ajuns să simt că e potrivit să fac asta în alt mod NEGOCIIND.
Am învățat apoi că la limita dintre dezgust și ură nu există rezolvare, nu există un viitor mai bun pentru cel care-și apără demonii.
Astfel, în terapie – un scenariu plin de deznădejde și în care posibilitatea să pierd aproape totul era palpabilă – rămânând cu 3 copii și o situație departe de standardul de viață pentru care mă străduisem, s-a transformat în scurt timp în cea mai bună situație posibilă, mult peste orice așteptare.
Ceea ce am obținut a fost creșterea stimei de sine și nici acum nu-mi vine să cred că EU am fost cea care am negociat un final acceptabil.
Am avut nevoie de multă terapie.
Înainte de asta, credeam că toate deciziile mele sunt raționale – ce știam era adevărul suprem, credeam că educația mea este un mare motiv de mândrie.
Între timp am descoperit că în spatele minții mele e o intuiție incredibilă, odată ce m-am lăsat ghidată, curățând și lucrând pe multe aspecte din transgenerațional.
Altădată nu aș fi crezut nici a suta parte din multele lucruri extraordinare care mi s-au întâmplat între timp, iar noțiunea de energie sau reîntregire a părților de suflet, nemaivorbind de viețile anterioare, îmi erau cu totul străine.
Mulțumesc Gabriela că ai avut răbdare cu scepticismul meu și ai rămas lângă mine atunci era frig și întuneric în mine.
P.S. Târziu am realizat că doar părea că STAI lângă mine, ușor, ușor mă îndreptam spre zone de bucurie.”
Sunt Gabriela Dimian și te pot însoți cu drag în business-ul tău, în procesul de dezvoltare a companiei prin coaching, radiestezie pentru stabilirea compatibilității la nivel de echipe/colaboratori și terapie de eliberare somato-emoțională a memoriilor de câmp, iar dacă e nevoie explorăm si prin regresii în alte vieți eventuale cauze.
Lucrez în cabinet, București, online sau telefonic.